In MM veti intilni cei mai frumosi oameni. Regionalismele şi arhaismele din MM,provin din cuvinte geto-dacice,latine,slave,maghiare,ucrainiene,germane,multe fiind folosite şi in Ardeal sau Transilvania;sînt uzuale in vorbirea curentă,atît la sate cît si in orase,folosite de oamenii simpli cît şi de cei instruiţi sau din poziţii mai înalte ale societăţii,în detrimentul englezismelor şi a altor modernisme...înainte de a fi români,ei sînt moroşeni : paşnici, harnici, aprigi la lucru şi buni la suflet...dar neconformaţi cunoscutului proverb: ”Capul plecat sabia nu-l taie”...pentru că cei cu capul plecat vor rămîne fără cap și fără sabie. retetele din comentarii sint retete maramuresene,vechi,transmise peste timp.
Ingrediente:
2 kg faina alba
40 gr drojdie
800 ml lapte
8 oua
200 gr untura
400 gr zahar
2 plicuri zahar vanilinat
ulei pentru prajit
putina sare
Mod de preparare ciurigai:
1. Mixeaza ouale.
2. Pune drojdia in lapte cald, ca sa se inmoaie.
3. Peste oua adauga treptat faina. Omogenizeaza.
4. Pune treptat zaharul vanilinat, untura, zaharul, si laptele cu drojdia. Amesteca, apoi framanta.
5. Imparte aluatul in doua.
6. Trece cu sucitorul peste fiecare bucata de aluat, ca sa obtii o foaie cat mai subtire.
7. Decupeaza romburi din foile de aluat si cresteaza-le pe fiecare, in mijloc (fa-le o gaura, cum s-ar spune), dupa care trece prin orificiu unul din colturi.
8. Prajeste acesti ciurigai in ulei incins.
Serveste-i cu zahar pudra.
Urdă=Derivat al laptelui (de oaie) care se obţine prin fierberea şi închegarea zerului rămas de la prepararea caşului sau de la alegerea untului:
“Restul ce a rămas după ce a scos caşul se numeşte izvarniţă, pe care punând-o în căldare o fierbe şi, când fierbe, toarnă o cantitate oarecare de lapte dulce nefiert de oaie, amestecă cu un lemn crepat în mai multe bucăţi care se numeşte şterţ. Şi din amestecul acesta se iveşte la suprafaţă un fel de smântână, pe care o culege cu o lingură mare (găvan) şi o pune în strecurătoare; aceasta este urda, care e dulce şi foarte gustoasă, însă se primeşte în cantitate mai mică ca şi caşul”
Un aliment de bază din gastronomia maramureşenilor,socotit o delicatesă, consumat doar vara (nu se conservă pe timpul sezonului rece dar se poate congela,desi nu mai are acelasi gust bun,la decongelare).Plăcintele cu urdă si smîntînă alături sînt foarte gustoase. “Şi a si colo, la vară / Şi cu urdă dulce iară”
-una veche,de demult:“Se pun două găvane de jintuit în căldăruşe, apoi un găvan de lapte dulce şi un găvan de apă. Când e prea dulce, se adaugă lapte acru. Căldăruşa se pune apoi la foc şi se fierbe în clocot ½ oră, mestecându-se mereu. Se adaugă în urmă făină de mălai, «ca pentru coleşă» şi se mai fierbe în clocot 15 min., apoi se amestecă în jur cu coleşerul până ce iese untul din jintuit de trece peste balmoş”.
-una mai moderna(balmosul se prepara la ceaun dar se poate face si in bucatarie):
1 kg faina de malai;200gr. unt,2 litri de smintina,sare;1,5 litri lapte acru pt servire.
Se pune la topi,la foc mic,untul,apoi se adauga smintina si sarea si se amesteca bine.Dupa ce s-au incins pe foc se adauga treptat malaiul si se amesteca pina cind untul iese la suprafata;se lasa la foc iute pina se formeaza la suprafata,o crusta.Se maninca cu lapte acru.(reteta este una care se practica la complexul Lostriţa din MM)
3 picioare de porc
2 morcovi
o bucată de ţelină
300 grame de carne
7 căţei de usturoi
piper boabe
sare
boia
picioarele de porc,se fierb în 7l de apă cu sare,vreo oră jumate,se adaugă legumele şi se mai lasă la fiert incă jumate de oră,după care se pune carnea tăiată cuburi şi câteva boabe de piper negru.
Se mai fierbe încă o oră,apoi se pune usturoiul zdrobit şi sare,dacă mai trebuie.Se mai lasă la fiert încă 2 min,apoi se scot picioarele,carnea şi legumele.Legumele se pot arunca.De pe picioare se ia cât se poate carnea şi cartilagiile şi se pun în câteva vase,în mod egal.Se pune şi carnea,iar zeama rămasă se strecoară şi se pune cu polonicul peste carne.Se lasă să se răcească,apoi se pun în frigider.Se presară boia deasupra.
aceasta reteta are mai mult de 150 de ani....dar nu e cea mai veche:
INGREDIENTE
1,500 kg cartofi (10 cartofi)
3 oua
4 linguri faina
1 plic praf de copt
2-3 catei de usturoi
1 lingurita sare
piper
ulei
-Se curata cartofii si se dau pe razatoarea mica sau in robotul de bucatarie.
Se amesteca cu ouale, faina, praful de copt, usturoiul tocat marunt, sare si piper. Se pune intr-o tigaie putin ulei. Cand se incinge se pune din compozitie cu ajutorul unui polonic, aluat in forma cat mai rotunda, cat palma.
Se prajesc pe ambele parti. Dupa ce se scot se pun pe un servetel pentru a se scurge excesul de ulei.
pe cit de simpla-i reteta,pe atit de gustoase-s hrenzelele.
Pofta!
MIEL UMPLUT pentru masa de Paste
Este nelipsit de pe masa maramuresenilor, în ziua de Paste.Face parte din tradiţie...azi,la fel ca in vechime.
Ingrediente:
Un sfert de miel,partea din faţa,cea cu coastele –cam2,5 kg
Maruntaie de miel,ficat,rinichi,plamân,inima
Un muschiulet de porc am pus eu,puteti sa puneti carne de miel sau de pui
200 gr pâine uscata
6 oua fierte
7 oua crude
Lapte pentru înmuiat pâinea
2 linguri pesmet
Sare,piper,boia de ardei
Ulei
patrunjel verde 2 legaturi
ceapa verde 2 legaturi
marar verde
usturoi verde 3 fire
trei crengute de rozmarin
-Mielul se spala,se curata de eventualele firisoare de blana.Pe langa picior,se face o despartitura,un „buzunar”,desfacand cu grija pielea de catre coaste.Daca totusi se rupe,puteti sa-l coaseti cu ata,nu este nici o problema.
Daca nu va place gustul carnii de miel,puteti sa-l opariti in apa cu putin otet sau e suficient sa-l tineti in apa cu putin otet inainte de a-l pregati.
Maruntaiele se fierb si se taie marunt.
Ceapa,patrunjelul si usturoiul se taie marunt si se calesc in putin ulei.La final adaugam putina boia de ardei.
Se fierb si cele 6 oua. Painea uscata se pune la inmuiat in laptesau zeama in care au fiert maruntaiele.Apoi o stoarcem si o punem peste maruntaie.La fel si verdeata,apoi mararul tocat marunt.Ouale fierte le punem in umplutura.
Cele 7 oua le batem impreuna cu sare si piper si cele 2 linguri de pesmet,le punem peste celelalte ingrediente.Amestecam totul,gustam si mai condimentam daca este cazul.E bine sa fie ceva mai condimentata umplutura.
Nu ezitati sa puneti paine in umplutura,ea este cea care va tine compozitia legata si nu numarul mare de oua asa cum se crede.
Carne de miel o saram si inauntrul buzunarului facut si in exterior.Apoi punem umplutura inauntru.Nu trebuie sa fie exagerat de plin,pentru ca altfel riscati sa crape in timp ce se coace.Veti vedea ca se „cam umfla’n pene” dumnealui.Coaseti frumos deschizatura pe unde ati introdus umplutura.Puneti deasupra putin ulei si boia de ardei.
Va sta la cuptor cam o ora si jumatate .Cu cat este mai mare cu atat timpul de coacere va fi mai indelungat.
Verificati carnea de langa picior daca este facuta.Nu intepati partea cu umplutura,altfel va crapa si nu cred ca doriti asta. Se scoate din tava pe un platou si se lasa sa se raceasca. Se taie abia dupa ce s-a racit complet.
Sincer, am recunoscut cateva poze cu Manastirea din Barsana, de acolo am socrii, dar unele regionalisme nici acum nu cunosc intelesul, dar imi place zona...
pt regionalismele intilnite in acest Album,intelesul e dat in descrierea fotografiei....
Manastirea din Barsana este facuta,cap-coada de localnici.Se gasesc pe net,amanunte despre manastire....
Am inteles din pagina, eu m-am referit ca in zona am intalnit unele regionalisme , la care trebuia sa fiu foarte atent , si sa intuiesc la ce se refera...aici pe pagina este foarte explicit.
ok....oamenii cunosc si vorba domnilor....si probabil ti-ar fi explicat daca intrebai...dar limbajul cu regionalisme,e parte din ei si din viata lor....nu cred ca il vor lasa vreodata,uitarii
Traiesti intr-un loc de poveste..
Am vizitat si eu MM in vara lui 2012 si am ramas placut impresionata de locuri si de oameni. Daca n-ar fi atat de departe, cred ca in fiecare vara mi-as face concediul in aceasta zona a tarii.
M-am delectat minute in sir parcurgandu-ti albumele. Felicitari pentru ele !
ii mai spune si Nisipar,e un peste iute ca si ţiparul,sta mai mult pe fundul apelor statatoare sau lente...dar e mic,cit palma si nu e gustos;e hrana pentru pesti mari,folosit ca momeala
în comunele Bistra, Poienile de sub Munte, Repedea, Rona de Sus, Ruscova și Vișeu de Sus(din MM)se vorbeste inca limba huțulă;regionalismele din MM nu trebuiesc confundate cu aceasta limba,care nu este ucrainiana,desi locuitorii din aceste sate,care vorbesc limba huțulă,sint considerati ca fiind de etnie ucrainiana;insa,ei sint hutuli,traiesc alaturi de romani,saşi si ucrainieni(ucrainienii fiind preponderenti in satele de la granita cu Ucraina).Huțulii traiesc in Polonia,Slovacia,Ucraina,nordul Maramuresului si nordul Bucovinei;ei se considera daci slavi;caii lor,numiti huțuli sint singurii cai pur singe ,romanesti,care au rezistat pina azi;sint cai de munte,foarte rezistenti si adaptati conditiilor de munca si clima montane;ei cresc liberi,cu sutele in obcinele Bucovinei;hergelia de la Lucina,(in Bucovina) este renumita in Europa.
Prin promovare nu mă gândeam la determinarea celor din Băilești de ex. să vb. în grai MM-an, ci mai mult la conservarea dialectului. La noi se pierd regionalismele. După 90 ne-a mai rămas doar accentul... Ca o anecdotă, niște consăteni au plecat în Germania la o lună sau 2 după Revoluție. După (doar) vreo 10 ani, întorși în vizită, ne-au surprins cu româna lor dialectală veche de un deceniu, care la noi se schimbase deja chiar și ca accent... fetița lor care la plecare era preșcolară vorbea fix ca în anii 70-80... când a auzit-o o femeie mai în vârstă de la noi a exclamat "vorbești fix ca bună-ta". Nevorbind română decât între ei, în familie, au fost feriți de influențe... :)
pai tocmai asta ziceam....acasa,in MM,oamenii vorbesc intre ei,asa cum vorbeau si bunicii lor...si nu cred ca va fi altfel,deoarece,in ultimii ani mai ales,ei au vazut multe si au devenit odata in plus moroseni...pt ca au vazut multe in ro dar si in toata Europa,obligati fiind sa munceasca aiurea,pt ca in noua epoca post-decembrista, toate sursele de venit le-au fost inchise si pradate...minele,padurile,pasunile,fabricile...
Ha! Foarte interesant! Unele sunt folosite și la noi (jud. HD). Nu credeam că au o circulație atât de largă...
Pe altele nu le avem deloc. Altele au sensuri ușor schimbate: chefe = perie; altele au pronunții ușor diferite: țarcă în loc de sarcă... Ale noastre au cam ieșit din uz, și începem să le uităm...
pt mine,acasa,e MM,cu morosenii lui si graiul lor cald.
e amuzantă povestioara.... "o zighere ghe lictări"=o găleată cu magiun(marmeladă de prune);"o vighere ghe sămătişă!"=o găleata cu brinză dulce de vacă;lictar=magiun ;"ghe"=de...insa sunetele nu-s nici <ghe> si nici <de>......"ghe" suna asa cum il auzi in MM.
la noi: vadră= găleată; liftari = magiun (mai e numit și sâlvoi sau sâlvăiță); zămăcișă = brânză dulce de vaci;
cât despre sunete, alfabetul literar nu are echivalent pentru unele specifice doar graiurilor regionale; și eu am problema asta cu transcrierea fonetică... tare aș vrea să învăț să scriu "în limba mea"...
am vazut site-ul si mă gindeam că poate ne traduce d-nul mortangergely.sunphoto.ro, legea lui Arhimede,spusă de o elevă din Bihor:“Un lucru cioflincat intr-un tău pociomostaste hăpt atâta apă pont cât ii tarhetu’ lui.”
:)) bihorenii și, parțial, cei din jud. Arad au un dialect mult deosebit de cel din zonele înconjurătoare... Am avut doi colegi care atunci vorbeau în dialect între ei nu-i înțelegea nimeni... mai ceva ca o limbă străină...
sigur sint folosite si in Bistrita,in vorbirea curenta,multe din regionalismele Transilvaniei si Ardealului,care se regasesc si in MM...mai mult in mediu rural....ms pt apreciere!
Mama cat de bine arata pancovele ca mi sa facut dor de ele dupa masa ma duc la Toaca la bunici sa adun pere tari care se pun pe iarna apai oi rugao pebuna sa plamadeasca niste pancove ca tare ami plac.
Foarte interesant albumul, multe cuvinte se folosesc si pe Valea Somesului Mare. Felicitari, chiar avem nevoie sa ne aminteasca cineva din cand in cand de identitatea noastra.
Foarte fain maciesul anflorit zis Ruja ami aminteste de copilarie adunam bulbu cu seminta si bunica ne facea ceai pentru dureri abdoninale colici ;si dulceata e foarte buna . frumos tare tot ce postati sa va dea domnu numai bine sa puteti continua ceea ce va place.
Esti o persoana speciala care stie sa vada frumusul in tot ceea ce o inconjoara. Adevarata este vorba ca 'frumusetea este in ochii celui care priveste'.
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
